De cele mai multe ori, suplimentele cu vitamine par cea mai la-ndemână soluţie atunci când vine vorba de carenţele organismului. Practic, o simplă pastilă înmagazinează toţi nutrienţii de care avem nevoie.

Însă, studii recente publicate în ,,Annals of Internal Medicine'' susţin că multivitaminele nu au niciun efect în prevenirea bolilor de inimă, a cancerului sau a declinului cognitiv asociat cu vârsta. Mai mult, unele cercetări sugerează că dozele mari de betacaroten, vitamina A sau vitamina E pot chiar dăuna sănătăţii.

Aşadar, de unde ne luăm vitaminele şi mineralele de care are nevoie organismul nostru? Ei bine, din alimentaţie, întrucât corpul nostru ştie cum să descompună produsele alimentare şi să le folosească eficient.

Astfel, organismul îşi poate lua vitaminele şi nutrienţii de care are nevoie din alimentaţie. Iată câteva exemple de alimente care pot înlocui vitaminele!

Migdale

Studii recente au constatat că adulţii şi copiii care consumă zi de zi o mână de migdale ,,furnizează'' organismului dozele zilnice recomandate de acizi graşi esenţiali, vitamina E şi magneziu.

În plus, migdalele înlocuiesc cu succes gustările nesănătoase dintre mese şi te ţin departe de tentaţiile dulci.

Fructe de mare

Stridiile, midiile şi scoicile oferă cele mai puternice concentraţii de vitamine şi minerale. De asemenea, fructele de mare au un conţinut extrem de redus de calorii şi grăsimi, dar sunt bogate în proteine.

De exemplu, o porţie de stridii reprezintă de zece ori doza zilnică recomandată de vitamina B12, de 15 ori doza zilnică recomandată de zinc, de 5 ori doza zilnică de cupru şi de 3 ori cantitatea zilnică recomandată de seleniu. De asemenea, conţin tot necesarul zilnic de fier.

Totodată, fructele de mare sunt bogate în acizi graşi Omega-3, cupru, magneziu, fosfor şi vitamina D.

Quinoa

Seminţele de quinoa şi-au căpătat faima de superaliment deoarece este o proteină completă, care conţine toţi aminoacizii de care are nevoie organismul. O ceaşcă de quinoa gătită oferă 15% din doza zilnică recomandă de fier, 19% acid folic (important pentru femeile care vor să devină mame), 58% mangan, 30% magneziu, 28% fosfor, dar şi 5 grame de fibre (ingredientul minune care da senzaţia de saţietate).

Murături

Castraveţii, de exemplu, conţin o bacterie numită Lactobacillus, care se dezvoltă în apă curată şi sare (valabil în cazul legumelor murate). Totodată, murăturile conţin o cantitate însemnată de vitamina C, toate vitaminele B şi aminoacizi esenţiali, în special lizină şi metionină.

Alge marine

Algele marine sau iarba de mare absorb toate mineralele din mare sau ocean, mai precis fier, calciu, potasiu, niacină, fosfor, magneziu etc. În total, algele marine conţin 56 de minerale necesare organismului.