Actualitate »

4 februarie, Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului

Autor: Cristina Mitrea | 04 February, 16:50 | 0 comentarii

În fiecare zi, 140 de români mor de cancer, această boală având în România cea mai mare rată a mortalității dintre toate țările U.E. Acest lucru se întâmplă pentru că afecțiunea este depistată tardiv, din cauza lipsei programelor de screening și a informării.


În speranța că lucrurile se vor schimba în bine, pe 4 februarie, cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România a tras încă un semnal de alarmă pentru ca autoritățile să rezolve nenumăratele probleme din sfera oncologiei, în cadrul unui eveniment organizat la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din București.

E nevoie de un plan național de oncologie

„Pentru că în oncologie nu avem nimic clar reglementat, nici măcar un program de chimioterapie, este necesar un plan național de oncologie care să cuprindă real tot ceea ce trebuie să se întâmple de la prevenție până la îngrijirea paliativă. Elementele de bază pe care orice plan pentru cancer ar trebui să le aibă sunt: existența programelor de screening, accesul la investigații, terapii inovatoare și testări genetice care ar conduce la tratamente personalizate, accesul la studii clinice care lipsesc în România și dezvoltarea paliației, atât de necesară pacienților. De asemenea, se impune imperativ Registrul Național de Oncologie ca parte componentă a planului național de oncologie”, a declarat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România.

Conf. Dr. Diana Păun, consilier prezidențial, a precizat că există deja un plan național multianual integrat de control al cancerului, însă, pentru că în România multe lucruri se încep, dar nu se concretizează, nu s-a mai implementat. Lansat în 2016 de către ministrul sănătății de atunci, dr. Cadariu, planul a avut drept scop scăderea mortalității și incidenței cancerului în România, dar și creșterea accesului la tratament al pacienților cu cancer și îmbunătățirea calității vieții celor deja diagnosticați. „Planul cuprinde o serie de măsuri bine construite, de la prevenție, care include atât informarea populației privind factorii de risc cancerigeni -  tutun, alcool, obezitate, sedentarism, toxicele din atmosferă - cât și promovarea programelor de screening, în special pentru cancerul de col uterin și cancerul de colon, măsuri privind accesul la terapii inovatoare ale pacienților cu cancer și la îmbunătățirea calității vieții pacienților aflați în stare terminală. Din nefericire, acest plan nu este funcțional, nu este implementat. Există măsuri, luate pe parcursul timpului, vizând anumite nișe, dar nu există un ansamblu de măsuri la nivel național, care să poată să fie aplicate”, a adăugat Conf. Dr. Păun.

Medicii fac tot ce pot pentru pacienții cu cancer

Prof. Dr. Dana Stănculeanu, președinte al  Societății Național de Oncologie Medicală, a subliniat rolul oncologului medical în ceea ce înseamnă prevenția terțiară, adică tratamentul bolii oncologice, și nevoia de implicare susbstanțială a factorilor de decizie politici. „De unde eram codașii Europei la rambursarea tratamentelor, avem acum tratamente novative, terapii ultramoderne, care sunt rambursate. Sigur că în procesul de tratament apar lipsuri, există o greutate care ține de decidenții politic din ministere. Un alt lucru de subliniat în lupta împotriva bolii este apelul de a ajuta populația să înțeleagă că participarea la studii clinice este importantă și trebuie să o privim ca pe un acces extins al pacienților la terapiile noi. De multe ori, oncologul este cel care conduce echipa multidisciplinară care tratează pacientul oncologic și sperăm ca, alături de pacienții noștri, să fim priviți așa cum merităm. Suntem întotrdeauna prezenți pentru pacienții noștri, uneori în afara orelor de program, practic meseria noastră ne ocupă toată ziua”, a spus Prof. Dr. Stănculeanu.

Dr. Lidia Kajanto, managerul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din București, și-a exprimat speranța ca mass-media să promoveze și spitalele publice și mai ales institutele, unde au loc de multe ori adevărate miracole medicale, iar medicii de familie ar trebui să trimită de la început pacienții în centre unde există specialiști oncologi. „Din păcate, Institutul Oncologic, în loc să facă partea de prevenție și de tratament curativ al pacienților, a ajuns să aibă pacienți care sunt în afara resurselor terapeutice. La noi vin cazurile cele mai complexe, pe ultima sută, în stadiul 4. Terapia intensivă este plină cu asemenea pacienți, din cauza faptului că majoritatea nu au încredere în sistemul românesc și ajung la noi prea târziu. Vreau să vă spun că sunt foarte buni medicii români din zona publică, aici se lucrează în echipă și facem și lucruri benevole. Colegii mei, medici oncologi mai tineri, se ocupă de partea de nutriție a pacienților cu cancer colono-rectal, acum încercăm să facem ceva și pentru pacientele cu cancer de sân, deci e vorba de educație post-intervenție chirurgicală făcută de specialiști”, a afirmat Dr. Kajanto.

Orientarea către prevenție și depistare este esențială

Între 30 și 50% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Mortalitatea la nivel de țară este dată chiar de acele cancere care pot fi prevenite: cancerul pulmonar, de col uterin, de sân, de prostată și de colon. Renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool, adoptarea unei alimentații care să aibă la bază legumele, fructele și semințele, evitarea cărnurilor grase și procesate, a produselor de fast food și a pâinii albe, un program regulat de activitate fizică și vizitele anuale la medicul de familie sunt măsuri care pot contribui la reducerea riscului de apariție a diferitelor tipuri de cancer.

Este foarte importantă, de asemenea, implementarea corectă a unor programe de screening, alături de informarea populației de către medicii de familie și mass-media. În ceea ce privește cancerul de col uterin, de exemplu, există o metodă foarte simplă de depistare și anume testul Babeș-Papanicolau. Colonoscopia este o procedură prin care se poate depista cancerul de colon, iar radiografia pulmonară, efectuată o dată pe an, este o modalitate eficientă de screening pentru cancerul pulmonar. În ceea ce privește cancerul de prostată, screeningul include tușeul rectal realizat de medicul urolog și testul PSA, pentru determinarea antigenului specific prostatic. Pentru cancerul de sân, o metodă simplă de screening este ecografia, pentru femeile până în 45 de ani, și mamografia pentru cele care au depășit această vârstă.

Loading...
Comenteaza Tipareste Trimite pe: Yahoo! Messenger
Adauga un comentariu »