Lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, oboseala şi durerea sub coaste, mai ales în timpul efortului fizic, pot fi simptome ale splinei mărite. Află care sunt cauzele care determină mărirea acesteia!

Splina este un organ aflat sub coaste, în partea stângă a abdomenului. Ea stimulează sistemul imunitar prin producerea de anticorpi, distruge eritrocitele şi trombocitele bătrâne şi contribuie la reglarea circulaţiei celulelor sângelui pe care-l filtrează. Mărirea splinei poartă numele de splenomegalie.

Nu toate cazurile în care splina se măreşte sunt un semn al unei afecţiuni. Atunci când splina filtrează sângele poate fi hiperactivă, ceea ce în termeni medicali poartă numele de hipersplenism. În timpul acestui process, se diminuează un anumit tip de globule albe din sânge.

1. Infecţiile

Fie că sunt parazitare, virale sau bacteriene, infecţiile pot duce la mărirea splinei. Mononucleoza este o infecţie determinată de virusul Epstein-Barr şi se manifestă prin febră, dureri de cap, oboseală şi respiraţie îngreunată. De obicei, trece de la sine în decurs de câteva săptămâni, însă principala complicaţie este mărirea splinei, iar în cazuri extreme se ajunge şi la ruperea ei.

Toxoplasmoza se ia prin contactul cu alimente contaminate sau cu fecale de pisică infestate, iar una dintre simptomele ei este splina mărită. În ceea ce priveşte infecţiile bacteriene care afectează buna funcţionare a splinei, cele mai periculoase sunt septicemiile, tuberculoza şi endocardita bacteriană subacută (infecţia valvelor inimii sau a învelişului său intern).

2. Ficatul bolnav

Deoarece ficatul şi splina filtrează sângele din organism o afecţiune a ficatului poate duce la mărirea splinei, pentru că aceasta va depozita sângele în loc să-l trimită mai departe. Când ambele organe se măresc se poate instala senzaţia de balonare, iar pofta de mâncare scade. Cele mai frecvente afecţiuni ale ficatului care afectează splina sunt ciroza hepatică, fibroza chistică şi tromboza venei porte, cea care drenează sângele din intestine spre ficat.

3. Cancerul

Splina filtrează şi elimină din sânge celulele îmbătrânite, aşadar atunci când organismul este afectat de leucemie, de pildă, splina suferă, deoarece se confruntă cu un exces de celule sanguine. Aproape jumătate din bolnavii de leucemie au splina mărită, însă această afecţiune poate fi întâlnită şi în cazul cancerului metastazat la splină sau a limfoamelor Hodgkin şi non-Hodgkin.

4. Loviturile

Traumatismele abdominale, mai ales în zona splinei, pot duce la mărirea acesteia. De asemenea, splenomegalia poate fi cauzată de apariţia unui chist sau a unui abces pe splină sau de boli inflamatorii, cum este sarcoidoza (inflamarea unor porţiuni din organe) şi artrita reumatoidă.

Sfatul specialistului

Dr. Alina Bondoc, medic primar gastrointerologie, Hyperclinica Medlife Titan, Bucureşti

Splenomegalia este definită ca o mărire a diametrului splinei la mai mult de 13 cm în ax lung; acest fapt poate fi constatat atât clinic, cât şi imagistic (prin ecografie abdominală sau în timpul tomografiei computerizate). Cauzele sunt diverse, putând fi vorba de formaţiuni tumorale localizate la nivelul splinei sau afecţiuni hepatice (de exemplu, în ciroza hepatică, asociată cu sindrom de hipertensiune portală) sau hematologice (limfoame).