15% dintre copiii înscrişi în şcoli prezintă risc mediu şi sever de a dezvolta tulburări comportamentale, arată rezultatele obţinute în urma proiectului ProfAid.

În cazul copiilor diagnosticaţi cu o tulburare de dezvoltare, cele mai comune diagnostice au fost TSA, sindrom Down, întârziere în dezvoltare, ADHD, deficit de atenţie, deficienţe mentale uşoare/ moderate. În perioada decembrie 2017-iunie 2018, Asociaţia Terapie Comportamentală Aplicată (ATCA), cu sprijinul Kaufland, a derulat proiectul ProfAid, în cadrul căruia s-a desfăşurat cursul „Tulburări de neurodezvoltare” acreditat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Cursurile gratuite ProfAid au cuprins o componentă teoretică (curs şi materiale didactice specifice) şi una de practică, dublată de consultanţă specializată. Cadrele didactice implicate au beneficiat, după orele de teorie, de ore de consultanţă la clasă oferite de către psihologii ATCA, pentru a putea implementa eficient strategiile de management al clasei însuşite teoretic.
În etapa pilot a ProfAid, au fost implicate aproximativ 700 de cadre didactice şi aproape 19.000 de copii din 30 de şcoli din Bucureşti, Ploieşti şi Alexandria (selectate dintr-un total de peste 110 instituţii şcolare la nivel naţional înscrise în preselecţie). Au fost observaţi un număr de 2.788 de copii cu risc de a dezvolta tulburări comportamentale şi de dezvoltare - de aproape 20 de ori mai mulţi decât cifra înregistrată oficial.
Din analiza directă reiese ca majoritatea copiilor cu TSA sau tulburări comportamentale nu beneficiază de sprijin direct la clasa, iar prezenţa unui profesor de sprijin este ocazională sau inexistentă. Se constată un risc mai mare la ciclul gimnazial faţă de cel primar, cu un procentaj foarte mare al elevilor cu risc sever la clasa a V-a (23%).
Deşi în şcoli există psiholog şcolar, orele alocate sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor copiilor cu tulburări de comportament sau ale celor care prezintă un diagnostic sever. Nu sunt alocaţi suficienţi specialişti care să ofere consiliere cadrelor didactice şi părinţilor. Cadrele didactice nu dispun de instrumente potrivite pentru a face faţă acestei situaţii de fapt, în lipsa unei curricule adaptabile, dar şi a sprijinului specializat ce se dovedeşte necesar.
Mai mult, 87% dintre cadrele didactice utilizează o programă adaptată doar la nivel teoretic, neavând posibilitatea de a dezvolta o programă particularizată pentru nivelul şi cerinţele elevilor cu tulburări. În peste 60% din situaţii, copiii cu tulburări de dezvoltare sau comportamente negative sunt aşezaţi în ultimele bănci, ceea ce determina o mai mică implicare a lor în rezolvarea cerinţelor profesorului, implicit un control instrucţional redus.
„La finalul etapei pilot, credem cu tărie că ProfAid este o iniţiativă care trebuie extinsă la nivel naţional. Este imperios necesară o reformă a sistemului actual de învăţământ, pentru integrarea cu succes a copiilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă din şcolile de stat. Un parteneriat public-privat între Ministerul Educaţiei, organizaţii non-profit, sponsori şi cadrele didactice este esenţial pentru a schimba în bine viaţa copiilor cu nevoi speciale, pentru ca ei să poată duce o viaţă normală în societate”, susţine Anca Dumitrescu, preşedinte ATCA.