10 simptome care anunţă depresia

Depresia este una dintre cele mai răspândite afecţiuni la nivel global. În lume, ea afectează aproximativ 121 de milioane de oameni, numai în Europa fiind vorba de 50 de milioane de victime ale acestei boli. Depresia este a patra boală ca răspândire pe glob, ceea ce o face una dintre cele mai grave probleme de sănătate ale omului contemporan. Nu orice tristeţe este o depresie

Primul pas pentru a trece peste despresie este să înţelegi semnele, simptomele, cauzele şi tratamentul. Tristeţea este o reacţie normală în viaţă, la tot felul de conflicte interioare, eşecuri ori dezamăgiri. Mulţi oameni folosesc cuvântul „depresie“ pentru a explica tot felul de sentimente, dar depresia înseamnă mult mai mult decât tristeţea.

În cartea „Cine mi-a furat fericirea? Episoadele unei depresii la români“, psihologul Laura Maria Lupaşcu spune că depresia „este în primul rând o tulburare a vieţii emoţionale, aşadar simptomele „cheie“ se înregistrează la acest nivel prin tristeţe, deznădejde, lipsa speranţei sau indiferenţa.

Aceste sentimente sunt resimţite zilnic. Oamenii relatează stări de gol sufletesc, lipsa dorinţei de a trăi, se consideră o „cauză pierdută“ şi o povară pentru cei din jur, lipsa interesului faţă de toate activităţile agreate în trecut“, continuă Lupaşcu.

Depresia variază de la persoană la persoană, dar sunt unele semne şi simptome comune. Cu cât ai mai multe simptome, cu cât sunt mai puternice şi cu cât durează mai mult cu atât mai clar e că ai de-a face cu depresia. Când aceste simptome te copleşesc, este timpul să ceri ajutor specializat. Iată principalele simptome:

- Sentimente de neajutorare şi lipsă de speranţă. Adică ţi se pare că nimic nu se va schimba şi că nu este nimic ce poţi face pentru a îmbunătăţi situţia.

- Lipsa de interes în activităţile zilnice. Nu te mai interesează vechile hobbyuri, activităţile sociale sau chiar sexul. Ţi-ai pierdut abilitatea de a te bucura şi de a simţi plăcerea.

- Ţi se schimbă apetitul şi greutatea corporală. O schimbare importantă privind greutatea corporală este pierderea sau câştigarea în kilograme cu mai mult de 5% din cât cântăreşti, într-o lună.

- Schimbări la nivelul somnului. Aici vorbim de insomnie, trezitul foarte devreme sau, din contră, dormitul prea mult.

- Furie şi iritabilitate. Te simţi agitat sau chiar violent. Nivelul tău de toleranţă este foarte scăzut, îţi pierzi repede cumpătul şi toată lumea reuşeşte să te enerveze.

- Îţi pierzi energia. Te simţi obosit şi stors de vlagă. Corpul ţi se va pare foarte greu şi chiar şi cele mei nesemnificative sarcini te pot obosi sau le îndeplineşti foarte greu.

- Sentiment de auto-dezgust, de inutilitate sau vină. Te critici aspru pentru diverse greşeli.

- Comportament nesăbuit. Te „arunci în abuzul de substanţe periculoase, jocuri de noroc, şofat fără responsabilitate.

- Probleme de concentrare. Nu reuşeşti să te concentrezi la ce ai de făcut, să iei decizii sau să-ţi aminteşti diverse lucruri.

- Dureri inexplicabile. Te vaiţi cât mai des de dureri de cap, de spate, ale muşchilor ori de stomac.

Când există riscul de sinucidere

Sentimentul de disperare şi cel de inutilitate care vin odată cu depresia te pot face să te gândeşti că sinuciderea este singura scăpare din mijlocul acestei mari dureri.

Poţi identifica o persoană cu intenţii suicidare dacă vorbeşte despre moarte sau automutilare, dacă este preocupată brusc de moarte, dacă îşi sună apropiaţii ca să-şi ia la revedere sau intenţionează să-şi lase toate treburile în ordine.

De asemenea, cei cu gânduri negre se simt prinşi într-o capcană şi trec brusc de la starea extremă de depresie, la cea de calm şi fericire.

„Demonul amiezii. O anatomie a depresiei“

De Andrew Solomon

Prin această carte nominalizată la Premiul Pulitzer avem în faţă o documentare foarte amplă, dar şi fermecătoare despre ceea ce se numeşte boala secolului XX. După 5 ani de muncă, Andrew Solomon reuşeşte să pună cap la cap peste 600 de pagini de depresie, un subiect în care este direct implicat, el însuşi suferind de această boală de 7 ani. Cât timp a scris această carte a suferit mai multe căderi nervoase şi reveniri.

„Rata în creştere a depresiei este, indiscutabil, consecinţa modernităţii. Ritmul vieţii, haosul ei tehnologic, înstrăinarea dintre oameni, prăbuşirea structurilor familiale tradiţionale, singurătatea endemică, eşecul sistemelor de credinţă au fost catastrofale“, spune autorul.