Atunci când organismul nu reuşeşte să menţină valorile tensiunii arteriale în limite normale pentru o persoană sănătoasă apare hipotensiunea. Ea poate fi cauzată de o varietate de factori şi poate afecta persoanele de toate vârstele.

Hipotensiunea arterială scade volumul fluxului sanguin către creier şi alte organe vitale. Acest lucru duce la o reducere a aprovizionării cu oxigen şi nutrienţi a acestor organe, care nu mai pot funcţiona în parametri normali. Dar hipotensiunea ar putea fi, de asemenea, un semn al unei afecţiuni mai grave. Iată 10 dintre cauzele care duc la scăderea tensiunii!

1. Hipotensiunea ortostatică sau posturală apare ca urmare a scăderii bruşte a tensiunii arteriale atunci când ne schimbăm poziţia corpului, din aşezat sau culcat în picioare. Ea îi afectează mai des pe cei în vârstă.

2. Hipotensiunea mediată neuronal are loc după ce persoana afectată a suferit o durere acută sau o emoţie intensă. Aceasta este denumită sincopă. Copiii cu vârste mici au o predispoziţie mai puternică la acest tip de tensiune arterială scăzută, care va dispărea în timp. Tot la ei, riscul de a-şi pierde cunoştinţa ca urmare a scăderii tensiunii este mai mare.

3. Unele persoane pot avea o tensiune arterială scăzută după o masă copioasă. Aceasta se numeşte hipotensiune postprandială.

4. Un alt factor care poate determina o scădere a tensiunii arteriale este deshidratarea. Aceasta apare atunci când pierderea de lichide corporale are loc mai repede decât de obicei. Vărsăturile, febra, diareea acută sau un efort foarte mare în timpul unui antrenament sportiv pot duce la deshidratare.

Citeşte şi: Ce simptome poate da scăderea tensiunii arteriale

5. Hipotensiunea poate fi un simptom al unor afecţiuni medicale: tulburări tiroidiene, boala lui Addison, hipoglicemia (scăderea nivelului de zahăr din sânge), o afecţiune neurologică (cum este boala Parkinson).

6. Tensiunea scăzută poate fi consecinţa unei boli cardiace - bradicardie – bătăi rare ale inimii, tahicardie – bătăi frecvente ale inimii, insuficienţa cardiacă, miocardita, pericardita, steonoza aortică -, a unei boli arteriale sau venoase.

7. Unele medicamente indicate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, a anginei, a bolii Parkinson sau a depresiei.

8. Sarcina. Sistemul circulator al femeii se modifică în timpul sarcinii. Vasele de sânge se dilată uşor, ceea ce contribuie la scăderea tensiunii arteriale. Aceste modificări dispar, de obicei, după naştere.

9. Un accident. Hipotensiunea poate să apară brusc în urma unui şoc puternic, a unei hemoragii interne sau externe sau a arsurilor.

10. O infecţie severă poate fi, de asemenea, cauza tensiunii scăzute.

Ce e de făcut

Ţinând cont de faptul că tensiunea arterială trebuie luată în seamă şi controlată, medicii recomandă tuturor să facă periodic controale medicale, să îşi măsoare des tensiunea şi, desigur, să adopte un stil de viaţă sănătos şi o alimentaţie potrivită problemelor cu care se confruntă.

Medicul curant va recomanda fiecărui pacient în parte soluţiile cele mai potrivite în funcţie de vârstă, stare de sănătate şi simptome, însă schimbarea obiceiurilor care au dus la o tensiune arterială scăzută este o condiţie de care orice persoană trebuie să ţină cont.

Sfatul specialistului

Dr. Otilia Motoi, specialist boli interne, Spitalul Fundeni, Bucureşti, medicinternist.ro

Deşi, în mod curent valoarea minimă normală a tensiunii arteriale este 12/8cmHg, există destul de multe persoane care au tensiunea 9-12/5,5-8cmHg, fără să aibă niciun simptom. În principiu, în lipsa altor simptome, este acceptată ca tensiune normal valoarea permanentă de peste 9/6cmHg.

Este evident că dacă o persoană are permanent valoarea tensiunii de 12/6, o valoare de 9/6 reprezintă pentru ea tensiune arterială scăzută, şi este urmată, de obicei, de simptome mai mult sau mai puţin neplăcute. În cazul scăderii tensiunii arteriale, după anamneza şi examinarea pacientului medicul curant poate considera că sunt necesare unele dintre următoarele explorări: monitorizare Holter pe 24 de ore a tensiunii arteriale, hemograma, ionograma, analize de urină, electrocardiograma, ecografia cardiac, măsurarea cortizolului plasmatic, testul Tilt pentru hipotensiunea postural şi examinare neurologică.