Sanatatea ta / Ce te doare »

Cum afli dacă suferi sau nu de sindrom metabolic

Autor: Diana David | 20 April, 08:00 | 0 comentarii

Grup de afecțiuni despre care se vorbește tot mai des, sindromul metabolic este considerat una dintre bolile secolului XXI. Nu e de mirare, având în vedere că apare, de obicei, ca o consecință a obezității, un flagel al vremurilor moderne. Când nu este tratată eficient, această tulburare a metabolismului poate duce la apariția diabetului zaharat sau a unor boli cardiovasculare grave.


Un posterior prea dolofan și „șuncile” de pe brațe sau coapse sunt inestetice, dar, din punct de vedere medical, grăsimea abdominală este cu adevărat periculoasă. Celulele adipoase din jurul abdomenului nu sunt doar neplăcute la vedere, ci formează și o serie de substanțe inflamatoare, care pot agrava hipertensiunea sau problemele de metabolizare a glucozei sau a lipidelor.

Cea mai comună consecință este sindromul metabolic - numit și „Sindromul x” sau „Ucigașul tăcut”, o combinație de tulburări: excesul de kilograme, dereglarea metabolismului grăsimilor, hipertensiunea și rezistența la insulină. Acest sindrom afectează 1 din 5 adulți, iar în intervalul de vârstă 46 - 65 de ani chiar 1 din 4. Fiecare dintre aceste simptome este în sine un factor de risc pentru arteriosleroză – adică o calcifiere a arterelor – și, ca urmare, de boală cardiovasculară, inclusiv de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Când toate cele 4 simptome apar împreună, riscul crește și mai mult. De aceea, sindromul metabolic mai este numit și „cvartetul mortal”.

Știai că...

...sindromul metabolic crește riscul de accident vascular, de infarct miocardic și de diabet zaharat de tip 2?

Cum se stabilește diagnosticul

Măsoară-ți circumferința taliei, la nivelul buricului. Dacă centimetrul arată mai mult de 88 de cm pentru femei și mai mult de 102 cm pentru bărbați, este necesar să fie consultat un medic. Acesta îți va lua tensiunea și îți va recomanda un set de analize, pentru a determina concentrația de lipide și de glucoză din sânge. În funcție de rezultate, va prescrie tratamentul adecvat. Dar primul lucru pe care ți-l va spune este să slăbești - astfel vor fi influențate în bine și celelalte 3 componente.

Ai cu adevărat o problemă dacă glicemia pe nemâncate este crescută (peste 100 mg/dl), colesterol HDL scăzut (sub 50mg/dl pentru femei și sub 40mg/dl pentru bărbați), trigliceridele mărite (mai mari de 150mg/dl) și ai hipertensiune arterială (peste 130/85 mm/Hg).

Citește și: Idei de exerciții care subțiază talia

Cine este mai expus

În primul rând, persoanele care au suferit un infarct sau un accident vascular și cele diagnosticate deja cu hipertensiune arterială sau care au avut în familie antecedente cu aceste diagnostice. Apoi cei cu steatoză hepatică (ficat gras), care nu este cauzat de consumul de alcool, persoanele obeze sau sedentare. La femei, gradul de risc crește dacă au avut diabet în timpul sarcinii, au intoleranță la glucoză sau sindrom de ovar polichistic.

Ce poți face pentru a-l preveni

Nu există un tratament specific pentru acest sindrom. În general, se recomandă adoptarea unui regim de viață sănătos, cu multă mișcare și o alimentație sănătoasă. Renunță la fumat dacă nu ai făcut-o deja, mănâncă echilibrat, fără prea multă sare, renunță la dulciuri și înlocuiește-le cu fructe. Fă mișcare – mers pe jos, bicicletă, sport. La fel de important este să-ți controlezi greutatea și tensiunea arterială și să nu neglijezi analizele de sânge periodice.

Sfatul specialistului

Dr. Șerban Damian, medic cu specializare în nutriție, nutritionist.info.ro

Managementul clinic al sindromului metabolic are drept obiectiv major reducerea riscului cardiovascular global. Astfel speranța de viață crește, iar calitatea vieții este menținută. Reducerea riscului cardiovascular se realizează prin controlul fiecărui factor care îl determină.

Cum obezitatea, în principal cea abdominală, este promotorul sindromului metabolic, obiectivul primordial al tratamentului este reducerea ponderală și menținerea noii greutăți, alături de controlul celorlalți factori de risc cardiovascular.

Obiectivele ponderale trebuie să fie realiste și negociate cu pacientul. Este dovedit că scăderi ponderale moderate și menținerea noii greutăți sunt asociate cu beneficii importante în plan clinic și psihologic. Astfel, o reducere ponderală moderată, de 5-10% din greutatea actuală, ce corescpunde la aproximativ 30% din țesutul adipos visceral, este urmată de ameliorări semnificative ale factorilor de risc cardiovascular.

Loading...
Comenteaza Tipareste Trimite pe: Yahoo! Messenger
Adauga un comentariu »