Sanatatea ta / Ce te doare »

Afecțiuni ginecologice frecvente

Autor: Ramona Liță | 11 December, 12:00 | 0 comentarii

Afecțiunile ginecologice nu sunt deloc de neglijat, astfel că am stat de vorbă cu un medic specialist pentru a afla care sunt cele mai des întâlnite afecțiuni de acest fel.


Pentru fiecare persoană, orice consult ginecologic se finalizează cu aflarea unui diagnostic. Câteodată, acesta pune în dificultate pacienta care, din diferite motive (teamă sau graba de a pleca din cabinetul doctorului ginecolog), nu pune întrebările ce ar ajuta-o să înțeleagă afecțiunea de care tocmai a aflat că suferă.

Pentru a înlătura aceste nelămuriri, am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, pentru a afla ce înseamnă unele dintre cel mai des întâlnite afecțiuni ginecologice de tip feminin.

Fibroamele uterine

3 din 4 femei sunt predispuse să dezvolte fibroame uterine pe parcursul vieții și afectează pacientele cu vârste cuprinse între 35 și 55 de ani. Fibromul uterin este cea mai frecventă tumoră ginecologică benignă, deci necanceroasă. Poate să apară ca urmare a unui dezechilibru hormonal, după o naștere, din cauza obezității, dar se poate și moșteni genetic. Diagnosticarea se face în urma unui control ginecologic, urmat apoi de o ecografie transvaginală sau histerosonogramă (umplerea uterului cu o soluție sterilă salină în timpul ecografiei transvaginale). Majoritatea fibroamelor sunt inofensive și dispar (sau se retrag) după instalarea menopauzei.

Hidrosalpinx

Se manifestă prin blocarea trompelor uterine cu un lichid seros, blocând practic contactul dintre spermatozoid și ovul și reprezintă una dintre cel mai întâlnite cauze de infertilitate de tip feminin. Infecția cu gonoreea și chlamydia, endometrioza, cancerul tubar ori infecția după o intervenție chirurgicală în sfera genitală se numără printre principalele cauze ale afecțiunii. Simptomele pot să apară târziu, mult după ce boala s-a instalat, și pot consta în dureri abdominale, alterearea stării generale, pierderi de sânge. Diagnosticul se pune fie ecografic, fie cu ajutorul unei salpingografii (radiografierea trompei uterinei cu ajutorul unei substanțe de contrast), fie prin laparascopie.

Infertilitatea

Infertilitatea este definită ca fiind incapacitatea unui cuplu de a concepe un copil după 12 luni de raporturi sexuale regulate și neprotejate. Statisticile la nivel mondial spun ca unul din cinci cupluri nu reusește să aducă pe lume un copil, fiind diagnosticat cu infertilitate, iar cauzele care duc la acest diagnostic sunt împărțite aproape în mod egal între cei doi parteneri de viață. Principalele cauze de infertilitate feminină sunt ovarele polichistice, endometrioza, insuficiența ovariană prematură, fibroamele uterine, malformațiile uterine, vârsta, obezitatea.

Cele mai cunoscute cauze ale infertilității masculine sunt problemele spermei (cantitate redusă, abilitate scăzută, formă anormală, absența spermatozoizilor), prezența variocelului, boli cu transmitere sexuală, boli autoimune, dereglări hormonale, stres etc. Diagnosticarea infertilității se face doar în urma unor teste și investigații specifice acestei afecțiuni, recomandate doar de către medicul specialist în infertilitate. Rezolvarea acestui diagnostic se face cu ajutorul metodelor de reproducere umană asistată: inseminarea artificială și fertilizarea in vitro.

Află ce alte afecțiuni ginecologice sunt frecvente AICI

Leucoreea

Este definită ca o scurgere vaginală nesângerândă, de culoare alb-gălbuie. Poate să dispară și să reapară ocazional, iar cantitatea de secreție poate crește în condițiile unei infecții vaginale sau în cazul bolilor cu transmitere sexuală. Leucoreea poate fi însoțită de iritații locale, de mâncărimi, arsuri și chiar dureri resimțite în timpul actului sexual. Tratamentul cu antibiotic este diferențiat în funcție de agentul infecțios și, de cele mai multe ori, se întinde pe o perioadă mai lungă. Din păcate, această afecțiune recidivează destul de des. Neglijate sau incorect tratate, leucoreele pot duce la sterilitate sau la cancer de col uterin.

Menopauza

Menopauza reprezintă încetarea menstruației pe o perioadă de 12 luni consecutive. Instalarea acesteia este în strânsă legătură cu activitatea hormonală a fiecărei femei și apare după ce aceasta împlinește 40 de ani. Dacă se instalează înainte de această vârstă, se numește menopauză precoce, iar dacă se instalează după 55 de ani se numește tardivă.

Intrarea la menopauză aduce cu sine o serie de probleme de sănătate: osteoporoză, afecțiuni cardiovasculare, diabet zaharat, Alzheimer, creșterea incidenței cazurilor de cancer mamar, endometrial, uterin, creșterea în greutate. Cu ajutorul tratamentelor de substituție hormonală se poate îmbunătăți viața femeilor la menopauză, principalul scop al acestora fiind de a readuce echilibrul hormonal.

Menopauza precoce

Cunoscută și sub numele de insuficiență ovariană prematură, menopauza precoce sau prematură este reprezentată de încetarea menstruației înainte de împlinirea a 40 de ani. Printre principalele cauze ale instalării acestie se disting: îndepărtarea chirurgicală a ovarelor sau a uterului, moștenirea genetică, tratamente de chimioterapie, boli autoimune, stil de viață dezordonat.

În ultimii ani, conform cifrelor Organizației Mondiale a Sănătății, 1% dintre femei primesc diagnosticul de menopauză precoce. Printre principalele semne ale instalării menopauzei precoce se disting: vârsta mai mică de 40 de ani, menstruații neregulate, irascibilitate, scăderea libidoului, infecții urinare dese, incontinență urinară, uscăciunea la nivelul vaginului etc.

Metroragia

Metroragia reprezintă sângerarea vaginală în perioada dintre două menstruații fără să aibă niciun fel de legătură cu acestea. Poate să apară în perioada fertilă a femeii, caz în care metroragia poate avea drept cauză existența unei tumori (fibrom uterin, chist ovarian, hiperplazie endometrială, tumori maligne ale colului), o afecțiune inflamatorie (endometrită), anomalii de implantare a ovulului fecundat sau avort spontan.

Polip uterin

Cunoscut și sub numele de polip endometrial, polipul uterin este o masă de țesut dezvoltată în interiorul uterului, are forma unei mici excrescențe, de consistență moale. Factorii de risc în cazul polipilor uterini cresc în următoarele cazuri: obezitate sau supraponderabilitate, tratament pentru cancer de sân, hipertensiune arterială. 

Sângerările menstruale neregulate, infertilitate, menstruații abundente și dureroase, sângerări după act sexual sau după instalarea menopauzei sunt doar câteva dintre simptomele afecțiunii. Dacă sunt de dimensiuni mici, pot fi ținuți sub observație medicală. Dacă provoacă sângerări sau împiedică apariția unei sarcini, se recomandă îndepărtarea polipilor.

Prolaps uterin

Reprezintă schimbarea poziției uterului, prin alunecarea sa în vagin. Afectează orice femeie, indiferent de vârstă, dar se întâlnește mai des în cazul celor cu mai multe nașteri naturale sau în cazul celor care au intrat la menopauză.

Senzația de greutate, disconfort și tensiune la nivelul pelvisului, disconfortul la nivel vaginal sunt manifestări ale prezenței afecțiunii, simptome ce se intensifică după stat în picioare multe ore sau după un efort depus. Mai pot apărea dureri de spate, constipație, probleme urinare, dureri în timpul actului sexual, uneori mici sângerări. Tratarea se face prin intervenție chirurgicală.

Rana pe col

I se mai spune și cervicită și reprezintă o inflamație a unei zone din col sau a întregului col, cauzele fiind multiple: infecție cu Chlamydia, Tricomonas vaginalis, asociere între Tricomonas și Candida, herpes vaginal, HPV (virusul Papilloma uman), sifilis, HIV. Diagnosticul se pune pe baza examenului clinic cu valve când, dacă sunt suspiciuni, se recomandă efectuarea unei colposcopii și a unei biopsii.

Tratamentul medicamentos se face cu ovule și, în funcție de caz, și sub formă pastile, pe cale orală. În funcție de caz, se poate intreveni și chirurgical asupra cervicitei prin electrocauterizare, crioterapie, terapie cu laser, electrorezecție, conizația, amputația de col (este o măsură extremă și se recomandă doar atunci când riscul de cancer este foarte ridicat sau este într-o fază incipientă).

Secreții vaginale

Secrețiile vaginale sunt reprezentate de un lichid incolor, fără miros, produs de colul uterin. Rolul lor este de a menține vaginul curat, protejându-l de infecții. Cantitatea de secreții diferă de la femeie la femeie și variază în funcție de ciclul menstrual.

Astfel, acestea pot avea o culoare maronie după menstruație, iar în perioada ovulației capătă consistența albușului și devin mai abundente. Apariția, în schimb, a unei secreții cu asprect alb-lăptos, cu miros specific poate fi semnul unei afecțiuni și se recomandă vizita la medicul ginecolog pentru investigații.

Sindromul ovarelor polichistice (SOP)

Foarte des întâlnit în rândul femeilor, acest sindrom apare încă de la vârsta pubertății și se accentuează pe măsura înaintării în vârstă. Nedepistat și tratat corespunzător, acest sindrom poate duce la infertilitate, obezitate, pilozitate excesivă (hirsutism), afecțiuni cardiovasculare, diabet zaharat, cancer endometrial.

Menstruația apare la intervale mari, peste 35 de zile, sau poate lipsi cu desăvârșire (amenoree), iar unele femei pot acuza menstruații abundente și prelungite ori sângerări intermenstruale. Descoperit la timp, SOP are o rată de vindecare de până la 90%.

Sindrom premenstrual

Tulburările de ordin fizic și emoționale ce au loc între perioada ovulației și prima zi de menstruație sunt cunoscute sub numele de sindrom premenstrual. Aproximativ 3 din 4 femei sunt afectate de acest sindrom, vârful situându-se între 20 și 30 de ani. Simptomele pot fi recunoscute cu ușurință: modificări ale apetitului, insomnie, sensibilitatea sânilor, balonare, dureri de cap, dureri musculare etc. Toate acestea dispar odată cu debutul menstruației.

Torsiune ovariană

Mai des întânită în rândul femeilor aflate la vârsta reproductivă, torsiunea ovariană reprezintă rotația ovarului astfel încât blochează artera și vena ovariană. Simptomele sunt de durere bruscă apărută în zona abdominală inferioară, însoțită de grețuri și vărsături. Se recomandă prezentarea de urgență la spital unde, în funcție de evoluție, se poate interveni chirurgical pentru detorsionarea chistului și îndepărtarea lui.

Uter retrovers

Nu este o afecțiune. Este o ușoară anomalie a poziționării uterului în corp, și anume spre posterior. De regulă, uterul retrovers este congenital, dar sunt și câțiva factori ce duc la modificarea poziției acestuia în timp: sarcină, existența unui fibrom, diagnosticul de endometrioză, infecțiile cronice în zona pelviană. Existența uterului retrovers nu împiedică apariția și dezvoltarea sarcinii.

Vaginita bacteriană

Apare în urma unui dezechilibru al florei bacteriene (Gardnerella vaginalis), care atunci când se înmulțește mai mult decât normal, poate provoca apariția infecției. Sunt mai predispuse femeile cu parteneri sexuali multipli, cele care folosesc foarte des irigațiile vaginale, dispozitive intrauterine sau cele care poartă lenjerie intimă din material sintetic. Diagnosticul se pune pe baza unei mostre prelevată din secreția vaginală. Tratamentul constă în medicamente antibiotice administrate oral sau intravaginal, sub formă de ovule.

Dr. Andreas Vythoulkas,

Medic specialist obstetrică-ginecologie

www.vythoulkas.ro

Contact: 021.9607

Loading...
Comenteaza Tipareste Trimite pe: Yahoo! Messenger
Adauga un comentariu »